La 17 ani de la pronunțarea falimentului Băncii Turco Române, unul dintre cele mai răsunătoare de la începutul anilor 2000, și la 7 ani după condamnarea definitivă la închisoare cu executare a lotului de persoane găsite responsabile pentru devalizarea instituției de credit, liderul lotului și fostul proprietar și șef al băncii, omul de afaceri turc Cortuk Kamuran, un apropiat al fostului președinte al Turciei Suleyman Demirel, trăiește în Statele Unite, unde autoritățile nu recunosc condamnarea sa penală în România. În același timp, de la distanță, Kamuran continuă și în momentul de față să încerce să obțină desființarea pedepsei în justiția românească.
Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.
Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.
Guvernul vrea să majoreze semnificativ capitalul social al băncii de stat CEC Bank, cu 940 milioane lei, prevede proiectul legii bugetului de stat pe 2019, măsură anunțată încă de anul trecut drept posibilă de către consilierul economic al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, în contextul în care de anul acesta a fost introdusă așa-numita "taxă de lăcomie" pe activele bancare, indexată la nivelul indicelui ROBOR.
Executivi de rang înalt ai două bănci americane majore cu operațiuni în România se plângeau în decembrie 1978 Departamentului pentru Comerț al Statelor Unite că Nicolae Ceaușescu ar fi impus o așa-numită "taxă cu reținere la sursă" pe veniturile din dobânzi obținute de instituțiile de credit străine din împrumuturi acordate la București.
În timp ce băncile din Grecia încearcă să își curețe bilanțurile de creditele neperformante, investitorii se confruntă cu o nouă incertitudine, și anume cine va conduce cele mai mari două instituții financiare elene, relatează Bloomberg.
Este vorba despre Robert Ghelasi, fost director de dezvoltare de proiecte energetice la Tinmar Ind și fost șef al departamentelor de energie ale Capital Partners și Alpha Bank, și Simona Fătu, fost vicepreședinte și membru al directoratului Volksbank România, în prezent președinte al CA-ului Societății Naționale a Sării (Salrom)